Material conspect din RAPORT DE INFORMARE – Comitetul Economic și Social European

Digitalizarea și IMM-urile în regiunea euromediteraneeană (Raportoare: Maria Helena DE FELIPE LEHTONEN)

Introducere

Comitetul de monitorizare Euromed al CESE a decis să se concentreze asupra digitalizării și IMM‑urilor din regiunea euromediteraneeană. O analiză preliminară a fost prezentată la Summitul Euromed al consiliilor economice și sociale și al instituțiilor similare din 2019, care a avut loc la Barcelona, în perioada 22-23 octombrie, în vederea aprofundării dialogului și a schimburilor interregionale din cadrul viitoarelor activități ale comitetului de monitorizare. Prezentul document include, prin urmare, comentarii și recomandări formulate în cadrul dezbaterii desfășurate în cadrul reuniunii la nivel înalt.

Acest document își propune:

• să analizeze, în măsura posibilului, situația actuală a digitalizării IMM-urilor în țările din nordul, sudul și estul Mediteranei, întrucât, în prezent, informațiile pe acest subiect sunt greu accesibile;
• să evidențieze provocările specifice cu care se confruntă IMM-urile în ceea ce privește digitalizarea comparativ cu întreprinderile mai mari, precum și costurile lipsei digitalizării;
• să sublinieze importanța reducerii lacunelor în materie de competențe digitale, care împiedică digitalizarea IMM-urilor, recunoscând totodată că, în anumite condiții, aceste lacune reprezintă și o ocazie de a intensifica contribuția IMM-urilor la crearea de oportunități de angajare pentru tineri;
• să încurajeze integrarea în cadrul IMM-urilor a femeilor și a altor grupuri mai expuse, în general, riscului de marginalizare, prin adoptarea de tehnologii digitale și a unor modele de afaceri autonome, mai flexibile, prevenind, totodată, deteriorarea condițiilor de muncă;
• să stimuleze desfășurarea unor analize și dezbateri comune în vederea prevenirii apariției unor noi decalaje digitale în regiunea euromediteraneeană, pe măsură ce statele mediteraneene membre ale UE își dezvoltă, la îndemnul Uniunii, politicile digitale – precum piața unică digitală și programul Europa digitală.

1.Concluzii și recomandări

1.1    CESE consideră că este necesară sprijinirea transformării digitale a IMM-urilor prin măsuri de politică adecvate, care să fie adaptate, pe cât posibil, nevoilor specifice ale diferitelor tipuri de întreprinderi. Aceste măsuri ar trebui să facă parte dintr-o agendă de politici mai amplă, menită să consolideze rolul decisiv al IMM-urilor în dezvoltarea socioeconomică a țărilor euromediteraneene și, cel mai important, în combaterea șomajului.

1.2    Digitalizarea nu reprezintă o prioritate în cadrul actual al cooperării dintre Uniunea Europeană și țările partenere euromediteraneene. CESE solicită ca, în viitoarele revizuiri ale politicii europene de vecinătate și în viitoarele acorduri bilaterale de asociere, să se acorde prioritate investițiilor în infrastructura digitală și reformelor educaționale necesare pentru a generaliza competențele digitale în rândul profesorilor și al studenților.

1.3    Este evident că, în majoritatea țărilor partenere euromediteraneene, nu există date ușor accesibile și fiabile privind digitalizarea. CESE recomandă extinderea dimensiunii internaționale a indicelui economiei și societății digitale asupra tuturor țărilor partenere euromediteraneene și, dacă este necesar, asistarea institutelor lor naționale de statistică pentru a produce datele necesare, de exemplu printr-o nouă inițiativă MEDSTAT.

1.4    CESE apreciază eforturile Comisiei Europene de a crea o rețea de centre de inovare digitală și de a o consolida în cadrul noului program Europa digitală. CESE salută eligibilitatea țărilor partenere euromediteraneene pentru finanțare în cadrul programului, dar își exprimă îngrijorarea că, fără angajamentul partenerilor de a include centrele în agendele lor digitale, nu există nicio garanție că vor fi adoptate măsuri.

1.5    CESE solicită o mai mare implicare a partenerilor sociali, inclusiv a organizațiilor societății civile, în activitățile centrelor de inovare digitală. În special, asociațiile de IMM-uri au un rol important de jucat în identificarea necesităților la nivel local și promovarea centrelor în rândul propriilor membri. Este important de menționat, însă, că acest lucru nu ar trebui să fie în detrimentul IMM‑urilor care nu sunt membre ale unei asociații.

1.6    Principalul obiectiv al noului program Europa digitală este de a dezvolta investițiile publice în tehnologii digitale avansate și de a sprijini adoptarea acestora de către întreprinderi. CESE subliniază că majoritatea IMM-urilor nu au adoptat încă tehnologiile digitale de bază și riscă să fie lăsate în urmă.

1.7    Pregătirea digitală este esențială pentru o transformare digitală reușită. CESE recomandă să se investească în campanii de sensibilizare, pentru a informa IMM-urile cu privire la costurile de oportunitate ale lipsei digitalizării, și sprijină dezvoltarea instrumentelor de autoevaluare online pentru a le ajuta să înceapă elaborarea unei strategii de digitalizare.

1.8    În special, CESE subliniază importanța consolidării nivelului de sensibilizare a IMM-urilor și evaluării riscurilor digitale cu care se confruntă, precum și importanța stimulării lor pentru a dezvolta o strategie de securitate cibernetică într-un stadiu incipient al transformării lor digitale.

1.9    Protejarea datelor comerciale sensibile sau a datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul operațiunilor comerciale împotriva intruziunii unor părți terțe, inclusiv a unor guverne, ar trebui să devină o prioritate pentru digitalizarea IMM-urilor care stochează și utilizează volume de date din ce în ce mai mari. CESE salută Regulamentul general privind protecția datelor, adoptat recent de Uniunea Europeană, și pledează pentru reglementări similare în țările partenere euromediteraneene.

1.10    Pentru a facilita tranziția la un model de afaceri digital, lucrătorii ar trebui să fie informați în mod adecvat cu privire la elaborarea unei strategii de digitalizare și, pe cât posibil, să fie implicați în acest proces. CESE își reiterează solicitările anterioare privind o abordare axată pe oameni a digitalizării, care să vizeze creșterea productivității locurilor de muncă.

1.11    Disparitatea de gen în ceea ce privește participarea la forța de muncă este considerabilă în, practic, toate țările, într-o anumită măsură din cauza opiniilor tradiționale adânc înrădăcinate privind rolurile de gen. Digitalizarea poate contribui la concilierea vieții de familie cu viața profesională, permițând modalități de lucru flexibile și munca la distanță. CESE consideră că promovarea participării femeilor pe piața forței de muncă ar trebui să fie un obiectiv explicit al strategiilor digitale naționale și recomandă crearea unor sisteme de stimulente pentru IMM-uri pentru ca acestea să angajeze femei.

1.12    Antreprenoriatul digital este o posibilitate promițătoare de creare de șanse de angajare pentru tinere și tineri în țările euromediteraneene dominate de șomaj, însă potențialul său rămâne în mare măsură neexploatat. CESE subliniază importanța cultivării atitudinilor antreprenoriale și a competențelor digitale la toate nivelurile de învățământ.

1.13    Datele disponibile arată că majoritatea IMM-urilor duc lipsă de competențe digitale în cadrul întreprinderii. CESE sprijină inițiativele de stimulare și de facilitare a conversiei profesionale a lucrătorilor, cum ar fi concediul de studii plătit sau introducerea aplicațiilor de învățare la locul de muncă, protejându-le în același timp drepturile.

1.14    Necesitatea de a reduce lacunele în materie de competențe digitale este o oportunitate de a combate șomajul în rândul tinerilor, în special în țările euromediteraneene cu populații tot mai mari de „nativi ai erei digitale”. În același timp, CESE își exprimă îngrijorarea că, în lipsa unor măsuri complementare, acest lucru va consolida excluderea lucrătorilor mai în vârstă de pe piața forței de muncă.

1.15    Standardizarea programelor de competențe și de educație digitală necesare. Diplomele universitare conforme cu cadrul DigComp 2.1 ar trebui recunoscute în întreaga regiune mediteraneeană.

1.16    CESE încurajează măsurile care facilitează obținerea vizelor de angajare în muncă limitate în timp, permițându-le astfel specialiștilor în informatică calificați să își ofere serviciile în cadrul UE pentru proiecte temporare specifice. O astfel de mobilitate a furnizorilor de servicii ar reduce în mod semnificativ exodul de inteligență digitală din regiunea sud-mediteraneeană.

1.17    Urbanizarea rapidă este o provocare majoră pentru dezvoltarea lor durabilă. CESE subliniază importanța reducerii decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale pentru a menține atractivitatea zonelor rurale, în special pentru tineri, și pentru a contracara depopularea acestor zone.

1.18    Stimularea conectivității și a competențelor digitale în zonele rurale este o condiție prealabilă pentru dezvoltarea agriculturii inteligente, care, la rândul său, reprezintă o oportunitate majoră pentru a gestiona mai bine resursele tot mai scăzute de apă din regiunea euromediteraneană. CESE solicită crearea unui cadru legislativ care să conducă la adoptarea echipamentelor moderne de către micile întreprinderi agricole.

2.Observații generale

2.1.1    Digitalizarea are un impact profund și generalizat asupra tuturor aspectelor societății și ale economiei: producția, distribuția, consumul, munca și timpul liber. IMM-urile sunt supuse unei presiuni din ce în ce mai mari, în vederea adaptării în consecință a modelelor proprii de afaceri și a adoptării tehnologiilor digitale necesare, astfel încât clienții să le considere în continuare competitive și atractive. În acest context, în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European din 2019, Uniunea Europeană a Artizanatului și a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (UEAPME) a definit digitalizarea drept cea mai mare provocare pentru majoritatea IMM-urilor europene[1].

2.1.2    Digitalizarea are multiple beneficii. IMM-urile își pot crește competitivitatea prin raționalizarea și accelerarea proceselor din etapa de concepere până în etapa de livrare, pot să își extindă accesul pe piață și integrarea lanțului valoric prin intermediul platformelor digitale și pot să îmbunătățească relațiile cu clienții utilizând platformele de comunicare socială și serviciile digitale pentru clienți. CESE a recunoscut deja acest lucru în avize anterioare[2]. În plus, digitalizarea poate permite IMM-urilor să inoveze, oferind noi produse sau servicii digitale sau lărgindu-și gama existentă de servicii cu servicii digitale suplimentare.

2.1.3    Pe de altă parte, există o serie de provocări asociate cu digitalizarea. IMM-urile se confruntă cu incertitudini în ce privește rentabilitatea investițiilor în digitalizarea proceselor de afaceri, deoarece clienții nu sunt neapărat dispuși să plătească un preț mai mare pentru bunuri și servicii. În același timp, ele se confruntă cu o concurență mai mare în materie de prețuri, în cadrul unor piețe tot mai digitale și mai globalizate. CESE și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la impactul digitalizării asupra organizării muncii în cadrul IMM-urilor, întrucât automatizarea ar putea reduce numărul de locuri de muncă disponibile, cel puțin pe termen scurt[3].

2.1.4    Digitalizarea nu este un proiect punctual. Adoptarea unor tehnologii digitale, fie și de bază, ar putea deschide calea spre o transformare digitală mai profundă, întrucât apar nevoi noi care trebuie abordate (de exemplu, gestionarea riscurilor de securitate cibernetică, analiza unui volum din ce în ce mai mare de date, protejarea interoperabilității la nivel de software). Lipsa unei strategii de digitalizare bine concepute creează un efect de bulgăre de zăpadă asupra costurilor, care poate duce la creșterea riscurilor de faliment pentru IMM-urile care nu au acces la finanțare. Într-un aviz anterior, CESE a identificat în tendința actuală către democratizarea tehnologiilor informației (de exemplu, prin cloud computing) o oportunitate pentru IMM-uri de a accesa servicii digitale la un cost mai scăzut[4].

2.1.5    Costurile de oportunitate ale lipsei digitalizării vor crește pentru IMM-uri, deoarece modelele de afaceri digitale devin un standard, nemaifiind doar o sursă de avantaj concurențial. IMM-urile care aleg să își amâne transformarea digitală ar putea să se găsească în situația de a fi obligate să adopte oricum unele tehnologii digitale și încă fără o pregătire adecvată, deoarece tranzacțiile cu partenerii de afaceri, administrația publică și clienții devin tot mai digitalizate. IMM-urile care nu se adaptează la așteptările consumatorilor aflate în continuă evoluție vor fi marginalizate treptat de concurenții cu o vizibilitate mai mare și cu o prezență online mai activă. Această tendință se va accentua pe măsură ce crește numărul „nativilor erei digitale” în rândul consumatorilor.

2.1.6    Disponibilitatea limitată a datelor face dificilă analizarea situației actuale cu privire la digitalizarea IMM-urilor din regiunea euromediteraneeană. În UE, datele relevante privind adoptarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, acoperirea de bandă largă a gospodăriilor și competențele digitale ale persoanelor sunt furnizate de Eurostat și compilate în indicele economiei și societății digitale[5]. Acesta din urmă are o componentă internațională care acoperă 17 țări din afara UE, inclusiv Israel și Turcia, în timp ce, în celelalte țări partenere mediteraneene, datele privind digitalizarea sunt, practic, inexistente. Sondajul Băncii Mondiale în rândul întreprinderilor cuprinde un modul privind inovarea, însă informațiile colectate sunt prea ample pentru a analiza progresele înregistrate în domeniul digitalizării de către firmele care au participat la sondaj.

2.1.7    Toate țările euromediteraneene au înregistrat progrese în fundamentarea unei politici pentru IMM-uri, deși cu diferențe semnificative între țări în ceea ce privește nivelul progreselor înregistrate[6], și au adoptat agende digitale. Practic, în toate cazurile, politicile privind IMM-urile nu menționează digitalizarea, iar sprijinul pentru digitalizarea IMM-urilor este abordat concret în cel mai bun caz doar parțial, chiar și în țările care dispun de agende digitale. CESE subliniază importanța creării de sinergii între politica privind IMM-urile și agenda digitală.

2.1.8    Încurajate de UE, statele mediteraneene membre ale UE au adoptat măsuri pentru a crea o piață unică digitală și pentru a sprijini adoptarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi, în special prin inițiativa Smart Anything Everywhere și prin investiții într-o rețea paneuropeană de centre de inovare digitală. De asemenea, aceste state adoptă măsuri pentru a dezvolta investițiile în tehnologii digitale avansate, care reprezintă principalul obiectiv al viitorului program Europa digitală. CESE salută aceste evoluții, dar își exprimă îngrijorarea privind adâncirea decalajului digital în regiunea Mediteranei.

2.2    Disponibilitatea infrastructurii digitale și adoptarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi

2.2.1    Disponibilitatea infrastructurii digitale este o condiție prealabilă pentru digitalizarea IMM‑urilor. Toate țările mediteraneene au făcut progrese semnificative în ceea ce privește extinderea acoperirii de bandă largă, astfel cum atestă datele Eurostat, disponibile pentru statele membre ale UE și Turcia. În 2017, între 95 % și 100 % dintre întreprinderi aveau acces la bandă largă de bază, cu excepția Greciei, unde acoperirea a rămas de 85 %.[7] În 2018, peste 80 % dintre gospodării aveau acces la bandă largă rapidă în toate statele mediteraneene membre ale UE, cu excepția Greciei (65 %) și a Franței (59 %). Situația privind acoperirea de bandă largă ultrarapidă este mult mai puțin omogenă; în Malta și Spania peste 80 % dintre gospodării sunt acoperite, în timp ce în Croația sau Italia procentul acestora se situează mult sub 50 %. În Grecia, banda largă ultrarapidă nu este disponibilă.

2.2.2    Există disparități considerabile în ceea ce privește acoperirea de bandă largă atât între țări, cât și în interiorul acestora, și, în special, între zonele urbane și cele rurale. În statele mediteraneene membre ale UE, decalajul dintre ratele de acoperire în zonele urbane și rurale nu depășea câteva puncte procentuale în 2018, cu excepția Greciei (95 % în zonele urbane, în comparație cu 85 % în cele rurale). Nu se poate spune același lucru și despre banda largă rapidă. În 2018, în toate țările, cu excepția Maltei, acoperirea în zonele urbane era semnificativ mai mare decât în zonele rurale, de două ori mai mare în unele cazuri (de exemplu, Italia sau Croația). În același an, în mai multe țări, acoperirea în zonele rurale a rămas sub pragul de 40 %, mai exact în Italia, Spania, Croația și Franța. Decalajul se adâncește și mai mult în ceea ce privește banda largă ultrarapidă, care în multe țări (cum ar fi Grecia, Cipru, Italia și Malta) acoperă doar zonele urbane.

2.2.3    Disponibilitatea infrastructurii digitale nu conduce automat la adoptarea de către firme a modelelor de afaceri și a tehnologiilor digitale. În UE, datele utilizate pentru elaborarea indicelui DESI 2019 au atestat că peste 50 % dintre firmele din statele mediteraneene membre ale UE, precum Grecia, Spania, Italia, Croația și Franța, au niveluri foarte reduse de intensitate digitală[8] în comparație cu sub 20 % în țările fruntașe, precum Finlanda, Danemarca și Țările de Jos. De fapt, în majoritatea statelor mediteraneene membre ale UE, mai puțin de 15 % dintre firme au niveluri ridicate de intensitate digitală, doar două state depășind media UE, și anume Malta și Slovenia.

2.2.4    IMM-urile rămân în urma firmelor mari în ceea ce privește adoptarea modelelor de afaceri și a tehnologiilor digitale. Raportul DESI 2019 arată că acest lucru este valabil, de asemenea, pentru tehnologiile digitale de bază, cum ar fi schimbul electronic de informații (adoptat de aproape 30 % dintre IMM-uri în comparație cu aproximativ 80 % dintre întreprinderile mari) și marketingul prin intermediul platformelor de comunicare socială (47 % în comparație cu 75 %).

2.2.5    Datele disponibile arată că doar puține IMM-uri au adoptat o strategie de securitate cibernetică și instrumentele digitale necesare pentru a se proteja împotriva atacurilor cibernetice, deși o mare parte dintre aceste atacuri le vizează[9]. Este esențială consolidarea nivelului de sensibilizare a IMM-urilor și a evaluării riscurilor digitale, deoarece un singur atac cibernetic poate duce la faliment în cazul întreprinderilor mai mici, cu resurse limitate.

2.2.6    Obstacolele cu care se confruntă digitalizarea și, în sens mai larg, dezvoltarea IMM-urilor sunt bine cunoscute și au făcut obiectul mai multor avize publicate de CESE[10]. IMM-urile nu au acces la finanțare și competențe, în timp ce adoptarea modelelor de afaceri și a tehnologiilor digitale necesită atât investiții financiare, cât și competențe digitale în cadrul întreprinderii. De asemenea, IMM-urile sunt afectate în mod disproporționat de birocrație, însă, din acest punct de vedere, dezvoltarea guvernării electronice promite să reducă povara procedurilor administrative și să faciliteze furnizarea de servicii guvernamentale.

2.2.7    În plus, sectoarele IMM-urilor din regiunea euromediteraneeană sunt dominate de microîntreprinderi înființate adesea mai degrabă pentru a acoperi nevoi de subzistență decât pentru a exploata oportunități de afaceri. În cazul microîntreprinderilor, orientarea digitală a proprietarilor acestora este un factor decisiv în decizia de digitalizare și, prin urmare, lipsa ei reprezintă un obstacol major în calea digitalizării (cu succes).

2.3    Impactul digitalizării asupra practicilor de management și modalităților de lucru

2.3.1    Digitalizarea duce la apariția unor noi modele de organizare a muncii în cadrul IMM-urilor. Adoptarea unor modalități de lucru inovatoare, care să implice într-o anumită măsură munca de la distanță și care să ofere o autonomie mai mare lucrătorilor prin crearea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, poate răspunde nevoilor managerilor și lucrătorilor, adesea obligați, în cazul întreprinderilor mai mici, să își asume numeroase roluri. Pe de altă parte, ea poate duce la noi forme de instabilitate și de alienare, care implică riscul subminării satisfacției lucrătorilor și a mediilor de lucru din cadrul IMM-urilor. CESE a solicitat intensificarea dialogului dintre partenerii sociali cu privire la necesitatea protecției suplimentare a vieții private, care a apărut odată cu digitalizarea[11].

2.3.2    Impactul automatizării asupra ocupării forței de muncă este un subiect intens dezbătut, care continuă să fie în mare măsură învăluit în ambiguitate. Nu este clar încă în ce măsură aceasta va duce la pierderea sau la crearea de locuri de muncă, însă se poate afirma cu certitudine că automatizarea motivată exclusiv de reducerea strategică a costurilor va fi întotdeauna în detrimentul lucrătorilor. CESE a solicitat adoptarea unei abordări axate pe oameni a digitalizării, care să vizeze utilizarea tehnologiilor digitale pentru a crește productivitatea locurilor de muncă și, în orice caz, promovarea dialogului cu lucrătorii înainte de introducerea tehnologiilor digitale[12].

2.3.3    În același timp, este probabil ca IMM-urile să se confrunte cu o presiune tot mai mare din partea întreprinderilor mai mari, care adoptă strategii de reducere a costurilor, și rămân deja în urmă în ceea ce privește utilizarea roboților. Datele disponibile pentru UE arată că, în 2018, mai puțin de 7 % dintre toate IMM-urile din țări precum Italia și Franța, fruntașe în rândul statelor mediteraneene membre ale UE, au utilizat roboți, în comparație cu 25 % în cazul întreprinderilor mari.

2.3.4    Adoptarea unor modalități de lucru flexibile poate deschide calea spre creșterea participării femeilor la forța de muncă, care în țările din Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA) înregistrează, în prezent, cele mai scăzute niveluri din lume: în medie 21 % în comparație cu 51 % în țările OCDE, conform datelor Băncii Mondiale.

2.3.5    Dezvoltarea antreprenoriatului digital este promovată tot mai mult ca parte a soluției la șomajul în rândul femeilor și al tinerilor din regiunea euromediteraneană[13]. În țări precum Liban, Egipt sau Maroc, întreprinderile digitale nou-înființate deja proliferează, alături de incubatoarele de afaceri[14]. Înființarea de clustere digitale ar fi benefică pentru a asigura succesul acestor întreprinderi nou-înființate din sectorul digital. Acestea fiind spuse, potențialul antreprenoriatului rămâne în mare măsură neexploatat în regiune, astfel cum atestă ratele de înființare de întreprinderi, aflate mult sub media mondială (4,7 la 1 000 de persoane în 2017) în țări precum Iordania (0,6), Maroc (1,6) sau Tunisia (1,7), conform datelor Băncii Mondiale.

2.4    Competențe digitale

2.4.1    Lipsa competențelor digitale în cadrul întreprinderii este un obstacol major în calea adoptării efective a tehnologiei digitale. În UE, datele disponibile arată că doar 13 % dintre întreprinderile mici au angajat specialiști în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) în 2018, în comparație cu 42 % în cazul întreprinderilor mijlocii și cu până la 74 % în cazul întreprinderilor mari. Neavând personal care să se ocupe de identificarea, dezvoltarea, achiziționarea și integrarea soluțiilor digitale adecvate, IMM-urile riscă să devină excesiv de dependente de furnizorii de servicii digitale. CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la acest aspect și sprijină dezvoltarea instrumentelor de autoevaluare și de autoînvățare pentru digitalizarea IMM-urilor. Un exemplu este instrumentul „EvalNumPME”, lansat de Confederația IMM-urilor din Franța (CPME), un instrument online de autodiagnosticare gratuit, care permite proprietarilor de întreprinderi să evalueze maturitatea digitală a propriilor întreprinderi și marja de progres în ceea ce privește digitalizarea.

2.4.2    Adesea, IMM-urile nu au posibilitățile de manevră necesare pentru a angaja personal suplimentar, ceea ce reduce opțiunile fie la reconversia profesională, fie la înlocuirea parțială a forței de muncă atunci când trebuie să răspundă provocării digitalizării. Înlocuirea ar putea duce la crearea de șanse de angajare pentru tineri, atât de necesare în special în țările mediteraneene, unde numărul „nativilor erei digitale” este în creștere, iar nivelul șomajului în rândul tinerilor absolvenți este ridicat. Acest lucru ar putea fi însă în detrimentul lucrătorilor adulți, care se confruntă cu cele mai mari riscuri de marginalizare pe piețele tot mai digitalizate ale forței de muncă.

2.4.3    Reconversia profesională rămâne cea mai viabilă opțiune, în măsura în care ar aduce beneficii atât întreprinderilor, cât și lucrătorilor, contribuind totodată la o tranziție mai lină spre modele de afaceri digitale. În avizele anterioare, CESE a subliniat importanța creșterii participării lucrătorilor la învățarea pe tot parcursul vieții și, împreună cu angajatorii, la definirea conținutului formării la locul de muncă. Introducerea concediului plătit pentru formare profesională în unele state membre ale UE este o bună practică ce ar putea fi reprodusă în alte țări mediteraneene. De asemenea, CESE a recunoscut potențialul platformelor digitale de învățare pentru facilitarea formării profesionale, însă a avertizat cu privire la faptul că utilizarea lor nu ar trebui să încalce dispozițiile privind timpul de lucru și timpul liber al lucrătorilor[15]. Reducerea rapidă, cu trecerea timpului, a pertinenței cunoștințelor dobândite face ca recalificarea și învățarea pe tot parcursul vieții să fie cu atât mai importante.

2.4.4    IMM-urile care dețin resursele necesare pentru a angaja personal suplimentar nu au, în niciun caz, certitudinea că vor găsi pe piața muncii lucrători cu competențele digitale de care au nevoie. Deficitul de competențe digitale și adâncirea lacunelor și a decalajelor în materie de competențe generate de digitalizare reprezintă chestiuni care au atras în mod deosebit atenția instituțiilor UE și a organizațiilor internaționale, precum OCDE. Într-un aviz anterior[16], CESE a făcut un bilanț al literaturii rezultate, pentru a oferi o imagine de ansamblu a aspectelor-cheie, iar intenția noastră nu este de a repeta acest exercițiu aici. Cu toate acestea, este important de observat că problema competențelor este deosebit de îngrijorătoare în regiunea euromediteraneeană, unde problema neconcordanței între cererea și oferta de competențe este des întâlnită, iar calitatea învățământului profesional și a formării profesionale este redusă. CESE a subliniat anterior importanța furnizării unor sisteme de învățământ profesional și de formare profesională mai bune și mai eficiente, în concordanță cu experiența dobândită la locul de muncă, în vederea pregătirii lucrătorilor pentru o lume a muncii extrem de globalizată și tot mai digitalizată[17].

2.5    Digitalizarea ca factor de contracarare a depopulării zonelor rurale

2.5.1    Stimularea conectivității în zonele rurale și cu zonele urbane este fundamentală pentru restructurarea acestora, în contextul reducerii populației, precum și pentru revitalizarea lor atât din punct de vedere economic, cât și social[18]. CESE a subliniat, în avize anterioare, că accesul la bandă largă este un factor important, care influențează măsura în care oamenii aleg să se stabilească în zonele rurale, și a salutat Declarația de la Cork 2.0 din 2016, intitulată „O viață mai bună în zonele rurale”[19], care a evidențiat faptul că stimularea conectivității este esențială pentru o politică rurală inovatoare, integrată și favorabilă incluziunii în UE[20].

2.5.2    Imposibilitatea de a reduce decalajul digital dintre zonele urbane și cele rurale va reduce atractivitatea zonelor rurale – în special pentru tineri – și va consolida tendința de depopulare a acestor zone. Datele Eurostat disponibile arată că mai puțin de 10 % din numărul total de administratori de ferme au vârsta sub 40 de ani în toate statele mediteraneene membre ale UE, cu excepția Croației (10,5 %) și a Franței (15,5 %).

2.5.3    Urbanizarea rapidă îi forțează tot mai puternic pe fermierii din țările euromediteraneene să producă mai mult cu mai puține resurse, exercitând, de asemenea, o presiune și mai mare asupra resurselor de apă, deja limitate. Adoptarea tehnologiilor agricole inteligente este o oportunitate majoră pentru fermieri de a-și spori productivitatea și de a optimiza consumul de apă. De asemenea, ea ar putea duce la o îmbunătățire a condițiilor de muncă și, astfel, ar putea face ca locurile de muncă din mediul rural să devină mai atractive pentru tineri. Transformarea digitală poate facilita, de asemenea, vânzările directe de produse agricole și, prin urmare, poate genera venituri suplimentare pentru fermieri.

2.5.4    Zonele rurale depind mai mult de IMM-uri decât zonele urbane[21], ceea ce sugerează că sprijinirea digitalizării acestora se află la intersecția dintre strategiile pentru dezvoltare rurală și ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, în special în țările euromediteraneene în care numărul tinerilor este în creștere, iar sectoarele agricole încă oferă o mare parte din locurile de muncă disponibile. De asemenea, într-o declarație politică recentă[22], OCDE a subliniat importanța digitalizării pentru competitivitatea și durabilitatea economiilor rurale.

[1] https://smeunited.eu/news/digitalisation-is-the-biggest-challenge-for-smes

[2] INT/823 – Avizul CESE pe tema „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa”, JO C 71, 24.2.2016, p. 65

[3] CCMI/136 – Avizul CESE pe tema „Efectele digitalizării asupra sectorului serviciilor și ocupării forței de muncă în contextul mutațiilor industriale”, JO C 13, 15.1.2016, p. 161.

[4] TEN/494 – Avizul CESE pe tema „Valorificarea cloud computingului în Europa”.

[5] https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi

[6] OCDE, UE și Fundația Europeană de Formare (2018), The Mediterranean, Middle East and North Africa 2018: Interim Assessment of Key SME Reforms (Mediterana, Orientul Mijlociu și Africa de Nord 2018: evaluarea intermediară a reformelor esențiale pentru IMM-uri), Indicele politicii privind IMM-urile.

[7] Datele privind acoperirea de bandă largă de bază sunt disponibile atât pentru gospodării, cât și pentru întreprinderi, în timp ce datele privind acoperirea de bandă largă rapidă și ultrarapidă sunt disponibile doar pentru gospodării.

[8] Indicele de intensitate digitală utilizat de DESI măsoară disponibilitatea la nivelul firmei a 12 tehnologii digitale diferite.

[9]  https://www.smesec.eu/

[10] ECO/372 – Raportul de informare al CESE pe tema „Accesul la finanțare al IMM-urilor și al întreprinderilor cu capitalizare medie în perioada 2014-2020: oportunități și provocări”; Avizul CESE pe tema „Reglementarea inteligentă – luarea în considerare a nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii”, JO C 327, 12.11.2013, p. 33. A se vedea și Ayadi și De Groen (2013), MSMEs with high-growth potential in the Southern Mediterranean: Identifying obstacles and policy responses (Microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii cu potențial ridicat de creștere din sudul Mediteranei: identificarea obstacolelor și a răspunsurilor politice).

[11] CCMI/136 – Avizul CESE pe tema „Efectele digitalizării asupra sectorului serviciilor și ocupării forței de muncă în contextul mutațiilor industriale”,

[12] JO C 237, 6.7.2018, p.8 – SOC/570 – Avizul CESE pe tema „Viitorul muncii – dobândirea de cunoștințe și competențe adecvate pentru a răspunde nevoilor viitoarelor locuri de muncă”. A se vedea și Byhovskaya (2018), Overview of the national strategies on work 4.0: a coherent analysis of the role of social partners (O perspectivă globală asupra strategiilor naționale privind locurile de muncă 4.0: o analiză coerentă a rolului partenerilor sociali).

[13]  Ayadi și Mouelhi (2019), Female labour force participation and entrepreneurship: the missing pillar for inclusive and sustainable economic development in MENA (Participarea femeilor la forța de muncă și antreprenoriatul în rândul femeilor: pilonul lipsă pentru dezvoltarea economică favorabilă incluziunii și durabilă în MENA), Documentul de politică EMNES 2.

[14] https://www.iemed.org/publicacions-en/historic-de-publicacions/papersiemed/20.-digital-entrepreneurship-expanding-the-economic-frontier-in-the-mediterranean

[15] SOC/570 – Avizul CESE pe tema „Viitorul muncii – dobândirea de cunoștințe și competențe adecvate pentru a răspunde nevoilor viitoarelor locuri de muncă” JO C 237, 6.7.2018, p. 8.

[16]  Ibid.

[17]  REX/506 – Raportul de informare al CESE pe tema „Educația și formarea profesională în regiunea euromediteraneeană”.

[18] ESPON (2017), Shrinking rural regions in Europe: Towards smart and innovative approaches to regional development challenges in depopulating rural regions (Declinul regiunilor rurale în Europa: către abordări inteligente și inovatoare ale provocărilor în materie de dezvoltare regională în regiunile rurale depopulate).

[19] https://ec.europa.eu/agriculture/sites/agriculture/files/events/2016/rural-development/cork-declaration-2-0_en.pdf

[20]  NAT/709 – Avizul CESE pe tema „De la Declarația de la Cork 2.0 la acțiuni concrete”, JO C 345, 13.10.2017, p. 37

[21]  În UE, ponderea numărului total de locuri de muncă oferite de IMM-uri este cu aproximativ 10 % mai mare în zonele rurale în comparație cu cele urbane, în conformitate cu datele furnizate de ESPON (2017): Shrinking rural regions in Europe: Towards smart and innovative approaches to regional development challenges in depopulating rural regions (Declinul regiunilor rurale în Europa: către abordări inteligente și inovatoare ale provocărilor în materie de dezvoltare regională în regiunile rurale depopulate).

[22] http://www.oecd.org/cfe/regional-policy/Edinburgh-Policy-Statement-On-Enhancing-Rural-Innovation.pdf